Go to content Go to navigation Go to search

geo-spatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData

Căutare



RSS / Atom / WMS / WFS


Contact


Lista de discuții / Forum


Publicat cu Textpattern


Comunitatea:

Conferința FOSS4G 2019
Conferința FOSS4G 2018

Harta - Anul Centenarului

de Valentin Cocârlea

Publicat la 11 May 2019 | Secţiunea: Tutoriale | Categoria: Cartografie/

Harta intitulată „Anul Centenarului” este o reprezentare cartografică ce îşi propune să redea sumele de bani care au fost investite pentru construirea sau reabilitarea unor monumente istorice din diferite judeţe ale României, în cinstea împlinirii celor 100 de ani (Centenar) de la Marea Unire din 1918 (Fig. 1).


Fig. 1: Harta Anul Centenarului

Datele utilizate pentru întocmirea acestei hărţi au fost preluate de pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (www.cultura.ro), de pe site-ul trustului de presă HotNews (www.hotnews.ro ), de pe site-ul geo-spatial.org (www.geo-spatial.org), dar şi de pe site-ul celor de la History Maps (www.historymaps.ro) şi Natural Earth Data (www.naturalearthdata.com).

Pentru prelucrarea datelor, vizualizarea și reprezentarea lor cartografică am optat pentru utilizarea soluțiilor Open Source: QGIS v.2.18 și Inkscape.

Etape de lucru

Etapa 1 – a fost cea de colectare a datelor. În acest sens, am identificat pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale datele pe care mi-le doream în secţiunea Proiecte strategice/Centenarul Marii Uniri (Fig. 2)


Fig. 2: Proiectul Centenarul Marii Uniri

Pentru completarea datelor obţinute de pe site-ul Ministerului Culturii am decis să iau în calcul şi datele referitoare la Centenarul Marii Uniri de la 1918 publicate de trustul de presă HotNews în iulie 2018 (Fig. .). Astfel, am obţinut datele necesare analizei şi întocmirii hărţii de faţă.


Fig. 3: Articol HotNews.ro referitor la Centenar

În ceea ce priveşte datele geospaţiale necesare de un real folos au fost următoarele site-uri: www.geo-spatial.org, www.historymaps.ro şi www.naturalearthdata.com. Site-ul comunităţii www.geo-spatial.org pune la dispoziţia tuturor numeroase date raster şi vector, ce pot fi utilizate în diferite proiecte, analize, crearea de hărţi şi schiţe, etc. De aici am preluat limitele judeţelor din România şi limita de stat a ţării noastre (Fig. 4). Limitele administrative ale statelor vecine în format shapefile le-am obţinut prin descărcarea acestora de pe site-ul Natural Earth Data (Fig. 5), iar Marea Neagră în format shapefile de pe site-ul History Maps (Fig. 6).


Fig. 4: Limitele judeţelor din România de pe site-ul www.geo-spatial.org


Fig. 5: Download limitele țărilor


Fig. 6: Download Marea Neagră în format vectorial, proiecţie Stereo70

Etapa 2 – Crearea tabelului cu datele necesare realizării hărții. În acest caz, tabelul conține 6 coloane: monumente, localitatea, județul, tipul lucrării, suma de bani alocată (lei), rand-ul lucrării în funcție de suma de bani alocată pentru realizarea acesteia (Fig. 7).


Fig. 7: Exemplificare informații stocate în tabel

Pentru o analiză cât mai complexă au fost calculate şi sumele totale de bani atribuite fiecărui judeţ din cadrul ţării pentru sărbătorirea Centenarului. Aceste date au fost folosite pentru realizarea unui grafic cu regiunile ţării şi sumele alocate acestora. Din graficul de mai jos se poate observa faptul că judeţelor din cadrul Moldovei le-au fost alocaţi cei mai mulţi bani, contrar aşteptărilor, urmată de Muntenia şi Maramureş. La polul opus se situează Banatul, Crişana şi Dobrogea, fiecare cu aproximativ 1.000.000 lei.


Fig. 8: Sumele alocate la nivelul provinciilor istorice ale României

Etapa 3 – constă în prelucrarea datelor și realizarea hărții în QGIS. Pentru început au fost introduse datele vectoriale de tip poligon ce conţin judeţele României, Marea Neagră și statele vecine. După ce au fost adăugate datele în program, acestea au fost stilizate ca în Fig. 9. Descrierea detaliată a acestor acțiuni, poate fi consultate în diverse tutoriale de specialitate, o parte dintre ele disponibile chiar pe site-ul www.geo-spatial.org.


Fig. 9: Vizualizarea datelor vectoriale în QGIS

În continuare, a fost creat un strat vectorial de tip punct pentru a stoca locația fiecărui monument (Fig. 10). În procesul de identificare a obiectivelor s-a folosit ca basemap harta de la OpenStreetMap. Aceasta a fost accesată prin serviciile oferite de plugin-ul OpenLayers.


Fig. 10: Creare strat nou de tip shapefile în QGIS


Fig. 11: Accesarea serviciului web OpenStreetMap

După vectorizarea monumentelor am trecut la operaţiunea de categorisire a datelor introduse în tabela de atribute din cadrul shapefile-ului cu judeţele. Astfel, au fost categorisite judeţele ţării în funcţie de sumele de bani alocate, sume care într-o etapă anterioară au fost transformate în cinci clase cuprinse între 0 şi peste 1.000.000 lei (Fig. 12-13). Pentru a se observa cât mai bine diferenţa dintre judeţe a fost aleasă o paletă de culori foarte sugestivă (Fig. 14).


Fig. 12: Populare câmp nou în tabela de atribute a unui fişier deja existent


Fig. 13: Categorisirea fişierului după un câmp din tabela de atribute


Fig. 14: Alegerea unei palete de culori sugestive

Cu scopul obţinerii unei reprezentări cartografice mai complexă am decis să adaug în interiorul fiecărui judeţ un efect de strălucire interioară (Fig. 15), iar mai apoi ca fiecare judeţ să fie etichetat în mod automat cu indicativul acestuia (Fig. 16 – 18).


Fig. 15: Adăugarea efectului de strălucire interioară


Fig. 16: Adăgarea etichetelor pentru fiecare judeţ


Fig. 17: Adăugarea unui efect tampon pentru text


Fig. 18: Rezultatul în urma adăugării efectului de strălucire şi a etichetelor

Monumentele au fost categorisite după două criterii (Fig. 19). Primul a fost acela al tipului de lucrare, construcţie sau reabilitare; Monumentele ce urmau să fie construite sunt reprezentate printr-un simbol de tip cerc (Fig. 20), iar monumentele care urmează să fie reabilitate printr-un simbol de tip romb (Fig. 21). Al doilea criteriu după care au fost clasificate punctele a fost acela al sumelor de bani alocate pentru realizarea lucrărilor. Ca şi în cazul judeţelor am ales să adaug un efect de strălucire internă punctelor (Fig. 22).


Fig. 19: Categorisirea monumentelor după tipul lucrărilor


Fig. 20: Simbolizarea monumentelor (I)


Fig. 21: Simbolizarea monumentelor (II)


Fig. 22: Rezultatul după categorisirea monumentelor

Pentru poligonul ce redă Marea Neagră am decis să aleg o umplere cu gradient în defavoarea albastrului clasic (Fig. 23) din Proprietăţi / Stil / Fill / Umplere cu gradient.


Fig. 23: Umplere cu gradient

Următoarea etapă a fost de cea în care am realizat harta finală în compozitorul de hărți al lui QGIS (Etapa 4). Acest modul permite utilizatorului să adauge elementele unui hărți (titlul, scară, legendă, diferite elemente de decor) și să exporte harta în diferite formate.

Harta rezultată a fost editată în programul Inkscape, prin adăugarea etichetelor monumentelor reprezentative și textul curbat pentru denumirea țărilor vecine României.

Rezultatul final, prezentat în Fig. 1, este harta de pe locul al II-lea la concursul Aia e! din cadrul seminariilor geo-spatial.org, ediția Timișoara 2018.

Discută articolul (0 comentarii)

Categorii