Go to content Go to navigation Go to search

geo-spatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData

Căutare



RSS / Atom / WMS / WFS


Contact


Lista de discuții / Forum


Publicat cu Textpattern


Comunitatea:

Conferința FOSS4G-Europe 2017
Conferința FOSS4G 2017

Hărțile turistice ale T.C.R. - Avântul turismului montan în România

de Bogdan Olariu

Publicat la 20 Aug 2012 | Secţiunea: Download | Categoria: Hărți/Vechi

Contextul istoric

În perioada interbelică, România a cunoscut o dezvoltare deosebită a turismului de orice fel. După modelul țărilor din occident, amatorii de turism au simțit nevoia constituirii de asociații care să le reprezinte interesele și pasiunile. Așa a luat naștere în 1926 Asociația Turing-Clubul României (Asociație de turism și pentru protecția naturii), patronată de Mihai Haret (Gold), prin care se urmărea dezvoltarea turismului și cunoașterea țării de către toți românii.

Un turism aparte, care se evidențiase încă de la finele secolului XIX, este cel montan. Acesta a fost de fapt și motorul înființării multor asociații, dar mai ales T.C.R.. În perioada interbelică s-au construit numeroase cabane, amenajări și poteci, dintre care multe mai există și sunt folosite și astăzi. Eforturile depuse pentru realizarea acestora au fost uriașe și sunt consemnate în anuarele asociațiilor montane.

Mihai Haret (Gold) 1884-1940

Pentru turismul montan este cunoscută nevoia de hărți turistice de mare acuratețe și cu bogate informații simbolistice, hărți care lipseau cu desăvârșire în acea perioadă, singurele care erau utilizate fiind o serie de schițe realizate de unii geografi sau ingineri (G.A. Gălășescu realizase o hartă turistică a Sinaiei cu „împrejurimile”, în 1903). Prin urmare se simțea nevoia unor hărți care să încurajeze avântarea pe potecile Carpaților și a turiștilor mai puțin experimentați, fără a fi necesară apelarea la obișnuitele călăuze. În acest context, T.C.R. a luat inițiativa publicării a șase hărți pentru zonele turistice montane de mare interes din țară la unul dintre prestigioasele institute românești din acea perioadă: Institutul cartografic „Unirea” Brașov. Acesta avea sediul în Strada Lungă nr. 9 (mai apoi nr. 20) din zona centrală veche a Brașovului și era renumit pentru hărțile și atlasele de mare acuratețe și calitate grafică din acea perioadă.

Descrierea hărților

Sub egida T.C.R., la Institutul cartogafic „Unirea” Brașov între anii 1930 – 1940, s-au publicat următoarele hărți:

  1. Postăvarul și Piatra Mare
  2. Piatra Craiului (Zărnești – Bran – Rucăr)
  3. Bucegi și Gârbova
  4. Ceahlăul (Cheile Bicazului și Lacul Roșu)
  5. Retezat (Godeanu și Țarcu)
  6. Negoiul (cu masivul Făgărașului)

Scara hărților variază în funcție de suprafața masivelor reprezentate. Astfel, trei dintre acestea sunt la scara 1:30.000 cu echidistanța curbelor 20 m, iar celelalte trei la scara 1:50.000 cu echidistanța 50 m. În urma comparațiilor făcute cu diferite hărți topografice din perioada respectivă, judecând după elementele reprezentate, după simbologie, dar și după faptul că unele dintre hărți sunt aprobate de Marele Stat Major, am concluzionat că acestea trebuie să fi fost întocmite după hărțile topografice ale Institutului Geografic Militar cu scara 1: 50.000, în proiecție Cassini.

Detalii din masivul Bucegi și respectiv creasta Pietrei Craiului

Relieful este redat prin curbe de nivel cu echidistanța de 20/50 m în funcție de scară, dar și prin efectul de umbrire la unele dintre hărți. De asemenea, hipsometria este bine redată prin trepte de culoare, pornind de la albastru pentru altitudinile cele mai coborâte și până la roșu pentru cele mai înalte, dând nota caracteristică a colecției. Din păcate, pădurea apare reprezentată doar pe două dintre hărți (Retezat și Ceahlăul), pe celelalte fiind omisă, probabil pentru a se evita o încărcare excesivă. Hărțile prezintă o bogată toponimie, demonstrând o documentare detaliată și precisă cu privire la spațiile și așezările cuprinse. Ele sunt de un real folos în orientarea turistică, furnizând puncte de reper și denumiri familiare localnicilor, dând posibilitatea turistului de a interacționa ușor cu aceștia.

Legenda, și ea bogată, prezintă elemente precum cabane, chioșcuri, stâne sau alte locuri de popas, izvoare, puncte de interes turistic, așezări, căi ferate, șosele, drumuri de care, poteci de cai, poteci de picior, marcaje turistice etc. Toate acestea sunt menite a facilita turiștilor deplasarea în regiunile mai puțin populate. Hărțile au scară grafică și numerică, echidistanță, un profil hipsometric, traseele și marcajele trecute pe hartă, precum și un cartuș cu titlul hărții și autorii acesteia. Sub acest ultim aspect sunt oarecare diferențe, unele dintre hărți purtând semnătura lui Mihai Haret, Ion Protopopescu, Radu Țițeica, altele secția din cadrul T.C.R. responsabilă de editare sau fără nicio semnătură, cum este cazul hărții Negoiul.

Trebuie menționat că la data editării hărților, România nu aderase încă la sistemul internațional de marcaje folosit astăzi. Abia după 1945, oficial, avea să fie adoptat un sistem unitar pentru marcajele turistice (bandă, punct, triunghi și cruce, în culorile tricolorului și pe fond alb). Marcajele folosite pe hărțile T.C.R-ului cuprindeau cinci culori (roșu, galben, albastru, verde și negru), de regulă pe fond alb, și pot fi descifrate în felul următor:

  • banda orizontală indica drumul principal, care străbătea masivul
  • banda verticală însemna drum secundar
  • două benzi orizontale alăturate indicau legătura dintre două drumuri principale
  • două benzi verticale alăturate arătau legătura dintre două drumuri secundare
  • două benzi în cruce indicau legătura dintre un drum principal și unul secundar

Marcaje turistice în legenda hărții Postăvarul și Piatra Mare

Ca observație, multe dintre toponimele prezente pe hărțile T.C.R. au dispărut de pe hărțile turistice de astăzi. Fie din neglijență, fie dintr-o reală lipsă a documentării pe teren, toponime precum Plaiul cu coprine (plaiul cu narcise din M. Baiului), Grohotișul înflorit (din M. Bucegi), Muchea lui Gârniță (din Masivul Piatra Craiului) sau Gâlma cu fragi (din M. Retezat), nu mai pot fi regăsite pe hărțile actuale, cu toate că unele dintre ele ar fi meritat menționate în continuare. Din alt punct de vedere, hărțile prezintă interes întrucât afișează elemente astăzi dispărute, putând fi astfel utilizate în studiile de cartografie istorică. Ca exemplu poate fi luat Funicularul Schiel, care tăia masivul Bucegi dinspre M. Leaota până la Fabrica de hârtie din Bușteni, astăzi mărturie stând doar câțiva piloni de susținere.

Un alt aspect care întristează este acela al cabanelor și refugiilor dispărute. La o cercetare amănunțită a hărților vom descoperi mai multe cabane din care astăzi au rămas doar temelia sau amintirea lor. Dintre acestea enumerăm câteva mai cunoscute: Casa (Cabana) Vârful cu Dor, Cabana Pietrele, Cabana Piscul Câinelui (astăzi privatizată) etc.

Un lucru interesant de observat este acela că pe harta Retezatului apare, cel mai probabil pentru prima dată de la înființarea sa în 1935, limita primului parc cu statut de rezervație din România: Parcul Național Retezat.

În loc de concluzii

Cu toate că astăzi întâlnim numeroase hărți turistice, hărțile T.C.R.-ului fiind depășite cu cel puțin două generații de materiale cartografice, valoarea acestora rămâne inestimabilă. Iar acest lucru este valabil nu doar pentru cei care îndrăgesc cartografia istorică, ci și pentru cei care îndrăgesc muntele. Chiar daca marcajele nu mai sunt de actualitate, iar multe dintre cabane au pierit, rămâne de folos bogăția toponimelor trecute cu atâta dărnicie, dar și trudă pe hărțile frumos colorate.

Hărțile realizate la Institutul cartografic „Unirea” Brașov reprezintă chiar și astăzi modele de materiale cartografice turistice, ele putând fi surse de inspirație pentru cele viitoare, mai ales sub raportul detaliilor și toponimelor, unde hărțile actuale încă suferă.

Mulțumiri

Adresez pe această cale multe mulțumiri celor care au furnizat hărțile pentru a fi scanate, anume domnilor Vasile Crăciunescu și Bogdan Verdeș.

Download

Mai jos este prezentată colecția completă a hărților in format JPEG (negeoreferențiate, utile pentru a studia informația marginală), KML (Google Earth) și GeoTIFF (georeferențiate în Proiecție Stereografică, Datum Dealul Piscului 1970, cu informația marginală decupată). De asemnea, datele pot fi accesate prin intermediul serviciului WMS.

Planșa Vizualizare Descărcare
Postăvarul și Piatra Mare
Zoomify | OpenLayers GeoTIFF | JPEG | KML
Piatra Craiului
Zoomify | OpenLayers GeoTIFF | JPEG | KML
Bucegi și Gârbova
Zoomify | OpenLayers GeoTIFF | JPEG | KML
Ceahlăul
Zoomify | OpenLayers GeoTIFF | JPEG | KML
Retezat
Zoomify | OpenLayers GeoTIFF | JPEG | KML
Negoiul
Zoomify | OpenLayers GeoTIFF | JPEG | KML

Discută articolul (9 comentarii)

Categorii