Go to content Go to navigation Go to search

geo-spatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData

Căutare



RSS / Atom / WMS / WFS


Contact


Lista de discuții / Forum


Publicat cu Textpattern


Comunitatea:

Conferința FOSS4G 2019
Conferința FOSS4G 2018

II. Software GIS open-source, o alternativă completă la soluțiile proprietare. Aplicații desktop.

de Vasile Crăciunescu

Publicat la 28 Jan 2007 | Secţiunea: Articole | Categoria: GIS/Generalitați
25.10.2014 Tutorialul de fața folosește o versiunea mai veche a softului prezentat. Va rugăm consultați versiunea actualizată sau contactați autorul.

Aplicații desktop

Reprezintă segmentul cu cel mai mare număr de utilizatori. Principalele caracteristici ale aplicațiilor desktop sînt prezentate mai jos:

  • Rulează local, pe mașina utilizatorului.
  • Ușor de instalat. De obicei instalare se face interactiv, prin intermediul unui “wizard”. Utilizatorii experimentați pot opta pentru compilarea aplicației pe baza codului sursă.
  • Ușor de utilizat. Cele mai multe aplicații dispun de o interfață grafică intuitivă și sînt însoțite de o documentație exhaustivă.
  • Cross-platform. Marea lor majoritate pot rula la fel de bine pe platforme UNIX, Linux, Windows sau Macintosh.
  • Funcționalitate multiplă. Permit realizarea mai multor tipuri operațiuni specifice GIS (Ex: editare, vizualizare, analiză spațială etc.).

GRASS

Website grass.itc.it
Autor GRASS Development Team
Limbaj C++
Licență GPL Definiția licenței conform OSI

GRASS (Geographic Resources Analysis Support System) este cea mai veche și mai cunoscută aplicație GIS open source. Istoria GRASS a început în anul 1982 la CERL (U.S. Army Construction Engineering Research Laboratory), organizație din cadrul armatei SUA. Dezvoltat inițial ca o aplicație de analiză spațială accesibilă doar militatarilor, GRASS a cunoscut consacrarea spre finalul anilor ’80, o dată cu decizia CERL de a pune codul sursă la dispoziția utilizatorilor (la vremea aceea e vorba despre cercetători din diverse organizatii americane) folosind rețeau Internet. Comunitatea GRASS a crescut proporțional cu dezvoltarea rețelei Internet. CERL a continuat dezvoltarea activă a GRASS pînă în 1992. În următorii 3 ani, CERL s-a limitat doar la corectarea unor bug-uri și nu a mai publicat nici o versiune nouă. În 1995 proiectul este abandonat. Universitatea Baylor își asumă dezvoltarea viitoare a GRASS și în 1997 publică versiunea 4.2. În 1998 apare versiunea 4.2.1, coordonată de Institute of Physical Geography and Landscape Ecology, University of Hannover. În 1999 demareză dezvoltarea versiunii 5.0, iar din 2001 ITC (Centro per la Ricerca Scientificae Tecnologica – Trento, Italia) devine sediul oficial al echipei de dezvoltare GRASS. GRASS 5.0.0 este lansat oficial în 2002, aducînd cu sine schimbări importante cu privire la modul de gestionare a datelor și incluzînd posibilitatea vizualizarii interactive 3D a datelor geospațiale. Anul 2005 reprezintă un nou punct de cotitură în dezvoltarea GRASS, o dată cu publicarea versiunii 6.0.0. Aceasta aduce suport pentru: validarea topologică a datelor 2D/3D în format vectorial, analiza rețelelor, stocarea datelor atribut în fișiere dbf sau în baze de date relaționale (MySQL, PosgreSQL + PostGIS, SQLite). În 2006, proiectul GRASS devine partener OSGeo, iar lui Markus Neteler, managerul proiectului GRASS începînd cu anul 1999, îi este decernat premiul Sol Katz Award for Geospatial Free and Open Source în cadrul FOSS4G2006.

În momentul de față GRASS include funcționalitate pentru:

  • Manipularea și integrarea datelor geospațiale. Permite importul și exportul datelor din/în cele mai populare formate de fișier/baze de date, atît raster cît și vector (include funcționalitatea GDAL/OGR). Suportă transformări vector2raster și raster2vector. De asemenea, facilitează transformarea datelor geospatiale între diversele sisteme de coordonate existente (include funcționalitatea PROJ4).
  • Analiză spațială raster. Include: operații matematice ( Map Algebra, similar cu modulul Raster Calculator din ArcGIS sau Grid Calculator din ArcView 3.x), analiză topografică și hidrologică, buffer, rază de vizibilitate, estimarea radiației solare, calcul calea cea mai scurtă etc.
  • Procesarea datelor vectoriale. Include funcționalitate pentru crearea datelor prin vectorizare (digitizare) “on screen” și aplicarea de funcții de suprapunere (intersecție, diferență, uniune, diferență simetrică).
  • Procesarea datelor punctuale: analiză statistică, creare buffer, interpolare.
  • Procesarea datelor imagine. Include funcții de procesare și analiză a imaginilor spațiale multi-spectrale, redresare și orto-rectificare, extragere componente principale, corecții radiometrice, algoritimi de clasificare etc.
  • Vizualizarea 2D și 3D a datelor raster și vector, crearea de animații, editarea simbolurilor utilizate la afișare și obținerea unor produse cartografice complexe.
  • Modelare matematică (hidrologie, eroziune, transportul poluanților etc.).
  • Calcul volumetric.
  • Integrare cu alte aplicații (Ex: Rstat, Gstat, PostgreSQL, UMN Mapserver, GMT, Google Earth, Matlab, POV-Ray).

La fel ca multe alte aplicații open source, GRASS poate fi instalat/compilat pe o multitudine de platforme. Codul sursă poate fi descărcat de pe site-ul official grass.itc.it, sau de pe unul din serverele mirror. Mirror-ul official GRASS în Romania este localizat la Facultatea de Geografie – Universitatea din București și poate fi accesat la adresa grass.unibuc.ro. Utilizatorii mai puțin experimentați pot descărca variantele pre-compilate (Binaries) ale librăriilor ce formează GRASS. Versiunile pre-complilate sînt disponibile pentru cele mai populare distribuții Linux (Debian, Fedora Core, OpenSuSe, Ubuntu Edgy, Gentoo), pentru MacOSX și Microsoft Windows. Trebuie menționat că suportul GRASS pentru Windows a fost ceva mai problematic. Acest lucru se datorează numeroaselor librării “Linux based” pe care GRASS le utilizează. Pînă nu demult, GRASS putea fi rulat pe sisteme Windows doar prin intermediul Cygwin. Din fericire, în ultima perioadă au apărut și alte soluții, mai accesibile utilizatorilor medii, ce permit funcționarea GRASS în mediul Windows:

  • QGIS (Quantum GIS) este un proiect open source independent de GRASS. Prin intermediul unui plugin, QGIS poate utiliza funcționalitatea inclusă în modulele GRASS. La momentul scrierii acestui articol, QGIS (versiunea 0.8) integra în interfața grafică un număr important de module GRASS, utilizatorii avînd posibilitatea de a adăuga și alte module prin crearea unor fișiere de configurare în format XML. Procedura detaliată este descrisă în articolul Adding New Tools to the GRASS Toolbox de pe site-ul QGIS.
  • JGrass este o implementarea Java bazată pe GRASS, ce include în special module de analiză hidrologică și geomorfologică. De curînd, echipa de dezvoltare a anunțat fuzionarea JGrass cu un alt proiect GIS open source: uDig.
  • winGRASS. O versiune pre-compilată de GRASS pentru Windows, ce utilizează librăriile MinGW. Este disponibil pentru versiunile 6.3 sau superioare. Instalarea nu este tocmai facilă, necesitînd descărcarea și instalarea unui număr important de librării. Rularea scripturilor de instalare se face în linie de comandă fapt ce îi poate descuraja pe utilizatorii ne-experimentați. O dată trecut peste aceste impedimente, utilizatorul va avea o experiență similară cu cea din mediile Linux (Figura1).

GRASS 6.3 rulînd pe platformă Windows XP

Figura 1. GRASS 6.3 rulînd pe platformă Windows XP.

La acestă dată, comunitatea utilizatorilor GRASS este într-o continuă creștere. Dacă acum cițiva ani, GRASS era utilizat aproape exclusiv de mediul academic și științific, astăzi, datorită interfeței grafice intuitive, a versiunilor localizate și a noilor funcționalități, acesta a fost adoptat de o gamă mult mai largă de utilizatori, concurînd cu succes aplicații GIS comerciale.

Deoarece filosofia GRASS este oarecum diferită de cea întîlnită la majoritatate aplicațiilor GIS comerciale, curba de învățare pentru utilizatorii noi (mai ales pentru cei care migrează dinspre o soluție comercială) se poate dovedi destul de abruptă. În acest sens vă recomandăm o serie de resurse, menite să facă lumină asupra modului în care GRASS poate fi utilizat cu succes în aplicațiile geospațiale:

  • Manualul GRASS este disponibil on-line pe site-ul oficial sau pe serverele mirror.
  • GRASS Wiki. Portal wiki întreținut de comunitatea GRASS.
  • GRASS GIS 6.0 Tutorial. Întocmit de GDF Hannover, tutorialul este disponibil în patru limbi de circulație internațională, în format tipărit sau electronic.
  • Open Source GIS A GRASS GIS Approach. Carte scrisă de Markus Neteler și Helena Mitasova în 2002 (ediția a doua în 2004), apărută la prestigioasa editură Springer. Acoperă tote funcțiile importante din GRASS.
  • GRASS Newsletter. Revistă de popularizare a rezultatelor obținute de comunitatea GRASS. Începînd cu numărul 4 este editată în colaborare cu OSGeo și poartă numele de GRASS/OSGeo Newsletter. Este disponibilă în format electronic pe site-ul oficial.
  • Growing GRASS. Prezentare GRASS (video) făcută de Markus Neteler în deschiderea FOSS4G2006.
  • Liste de discuții. Există mai multe liste de discuții dedicate dezvoltatorilor și utilizatorilor GRASS.
  • Wikipedia. Definiția GRASS conform Wikipedia.

QGIS

Website www.qgis.org
Autor QGIS Development Team
Limbaj C++
Licență GPL Definiția licenței conform OSI

QGIS (Quantum GIS) este o aplicație GIS ușor de instalat și utilizat ce rulează pe platforme Linux, Unix, MacOS și Windows. Proiectul QGIS a demarat în 2002 și s-a impus repede datorită interfeței grafice intuitive și a funcționalității GIS ridicate. În momentul de față, QGIS oferă suport pentru:

  • Accesarea bazelor de date spațiale PostgreSQL/PostGIS;
  • Accesarea celor mai populare formate vectoriale de fișier via OGR (ESRI Shapefile, MapInfo, GML etc.);
  • Accesarea celor mai populare formate raster via GDAL (GeoTiff, Erdas Imagine, ESRI ASCII Grid, USGS DEM, SDTS, DTED etc.);
  • Accesarea datelor în via WMS;
  • Integrarea cu GRASS. Permite accesarea formatelor vector și raster GRASS precum și funcții specifice GRASS de vizualizare, editare și analiză spațială;
  • Reproiectarea informațiilor vectoriale;
  • Identificarea entităților;
  • Afișarea bazei de date atribut;
  • Selectarea entităților vectoriale (interactivă pe hartă sau în baza de date atribut, prin interogarea bazei de date atribut);
  • Crearea de entități spațiale noi prin vectorizare;
  • Etichetarea entităților vectoriale;
  • Schimbarea simbologiei entităților vectoriale;
  • Schimbarea simbologiei raster;
  • Machetarea hărților;
  • Exportul datelor în format Mapserver (.map);
  • Extinderea funcționalității printr-un sistem de plugin-uri (Ex: georeferențiere, GPS, GRASS, caroiaj hartă etc.).

Exemplu interfață QGIS

Figura 2. Exemplu interfață QGIS.

Pentru a afla mai multe detalii despre QGIS vă recomandăm următoarele resurse:

JUMP

Website www.vividsolutions.com/jump, www.jump-project.org, www.openjump.org
Autor Vivid Solutions, OpenJUMP Development Team
Limbaj Java
Licență GPL Definiția licenței conform OSI

JUMP este o aplicație de vizualizare, editare și analiză a datelor geospațiale dezvoltată integral în Java. Acronimul proiectului vine de la Unified Mapping Platform, precedat de litera J ce indică limbajul de programare utilizat.

JUMP Workbench oferă o interfață grafică multi-document de vizualizare și gestionare a datelor geospațiale. Acesta expune funcționalitatea JCS Conflation Suite și JTS Topology Suite într-o manieră intuitivă și convenabil de utilizat. Datele pot fi încărcate și salvate într-o varietate de formate de fișier, incluzînd GML și ESRI Shapefile. De asemenea, include o interfață interactivă de creare a interogărilor WFS și extragere a datelor de pe servere compatibile. Utilizatorii pot aplica o varietate largă de stiluri pentru îmbunătățirea prezentării grafice a datelor. Instrumente dedicate permit editarea geometrică și tabulară a datelor încărcate, precum și analizarea acestora pe criterii spațiale. Funcționalitatea interfeței poate fi ușor extinsă prin intermediul sistemului de plugin-uri (Figura 3).

Exemplu interfață JUMP

Figura 3. Exemplu interfață JUMP.

JUMP API – oferă posibilitate accesării programatice a claselor primare JUMP. În acest fel funcționalitatea spațială poate fi ușor încorporată în aplicații Java independente.

Istoria JUMP este una complicată. Versiunea originală a fost dezvoltată de compania canadiană Vivid Solutions. În timp, lentoarea cu care Vivid aducea îmbunătățiri a genererat apariția unor proiecte paralele de dezvoltare. Cele mai importante sînt prezentate în continuare.

  • OpenJUMP este cel mai activ continuator al proiectului original. Funcționează sub umbrela JUMP Pilot Project (JPP), o organizație non-profit ce urmărește dezvoltarea de software open source GIS pe platformă JUMP. Din JPP mai fac parte o serie de companii și instituții, unele dezvoltînd propriile versiuni de JUMP, adaptate domeniului propriu de activitate. Îmbunătățirile aduse versiunii originale se referă în principal la: suport I18N (internaționalizare), noi instrumente de editare geometrică, interogare avansată pe baza atributelor, perfecționarea instrumentelor de selecție, export imagini în format SVG, posibilitatea afișării scării reale, funcții de copiere a obiectelor (inclusiv a atributelor asociate), afișarea straturilor în funcție de scara curentă, suport pentru fișiere MrSid.
  • PirolJUMP. Dezvoltat de University of Applied Sciences Osnabrück în cadrul proiectului PIROL. Este bazat pe OpenJUMP. Aduce o serie de îmbunătățiri, sub formă de plugin-uri, referitoare în principal la agricultura de precizie. PirolJUMP este disponibil doar pe platforme Windows.
  • OpenJUMP Viatoris și OpenJUMP the Merge aduc funcții noi, sub formă de plugin-uri, dezvoltate în cadrul proiectului SIGLE. O parte din plugin-uri sînt disponibile doar în limba franceză.
  • DeeJUMP. Versiune comparabilă ca vechime cu OpenJUMP. Acordă o atenție deosebită compatibilității cu standardele OGC.
  • SkyJUMP. Oferă o serie de funcții complexe de editare și posibilitatea de conectare la baze de date ArcSDE. Funcționalitatea SkyJUMP este disponibilă și sub formă de plugin, compatibil JUMP/OpenJUMP.
  • KOSMO. Versiune complexă, dezvoltată de compania spaniolă SAIG. Aceasta iși propune crearea primei distribuții GIS open source corporate (incluzînd soluții desktop, server, PDA, clienți web), pe baza JUMP și a altor aplicații open source.

Pentru mai multe detalii referitoare la JUMP vă recomandăm următoarele resurse:

  • OpenJUMP Tutorial. Un excelent tutorial pentru cei ce doresc să înțeleagă modul în care funcționează OpenJUMP.
  • Wikipedia. Definiția JUMP GIS conform Wikipedia.

gvSIG

Website www.gvsig.gva.es
Autor Regional Ministry for Infrastructure and Transport – Valencian Regional Government
Limbaj Java
Licență GPL Definiția licenței conform OSI

gvSIG este o aplicație open source de gestionare a informațiilor geografice. Inițiativa dezvoltării gvSIG aparține Ministerului Regional pentru Infrastructură și Transporturi (Guvernului Regional Valencia – Spania) și face parte dintr-o strategie mai largă de migrare către soluții open sorce la toate nivelele ministerului. Universitatea Jaume I este însărcinată cu monitorizarea proiectului în vederea compatibilității cu standardele OGC. Dezvoltarea propriu-zisă a aplicației a fost atribuită companiei IVER Tecnologías de la Información S.A..

gvSIG oferă acces rapid la cele mai populare formate vector (SHP, DGN v7, DXF, DWG2000, GML) și raster (ECW, TIFF/GeoTiff, JPG, PNG, GIF, MrSID, IMG, JPEG2000, BMP). De asemenea, poate integra și edita date stocate local sau la distanță prin intermediul protocoalelor WMS, WFS, WCS și a conexiunilor JDBC (PostGIS, MySQL) (Figura 4).

Exemplu interfață gvSIG

Figura 4. Exemplu interfață gvSIG.

În momentul de față gvSIG oferă suport pentru:

  • Vizualizarea datelor geospațiale;
  • Afișarea, ascunderea, gruparea straturilor de informație;
  • Navigarea intuitivă în cadrul hărții (zoom, pan, scroll);
  • Vizualizarea documentelor și a imaginilor asociate cu datele geospațiale;
  • Instrumente avansate de selecție (grafică, interogare baza de date, complexă);
  • Generarea legendelor pe baza atributelor asociate;
  • Măsurarea distanțelor și a suprafețelor;
  • Crearea de layout-uri cartografice complexe;
  • Tipărirea informației la o anumită scară;
  • Salvarea hărților în fișiere grafice;
  • Efectuarea de transformări între diversele sisteme de coordonate;
  • Catalogarea datelor pe baza metadatelor;
  • Editarea geometrică complexă și tabulară;

Pentru mai multe detalii referitoare la gvSIG vă recomandăm următoarele resurse:

  • User manual. Manual exhaustiv de utilizare a versiunilor gvSIG 1.x.
  • Wikipedia. Definiția gvSIG conform Wikipedia.

uDig

Website http://udig.refractions.net
Autor Refractions Research
Limbaj Java
Licență LGPL Definiția licenței conform OSI

uDig (User-friendly Desktop Internet GIS) este un proiect ce combină avantajele librăriei GeoTools (design, structura datelor, standarde) cu cele ale aplicației JUMP (interfața cu utilizatorul, afișare, interactivitate) și cele oferite de mediul Eclipse (extensibilitate, standarde de dezvoltare) pentru a crea un editor GIS desktop capabil de a interacționa cu o gamă largă de date spațiale, stocate local sau la distanță (via rețele private sau Internet). uDig își propune implementarea tehnologiilor tip WMS, WFS într-o manieră transparentă pentru utilizatorii GIS obișnuiți (Figura 5).

Exemplu interfață gvSIG

Figura 5. Exemplu interfață UDIg afișînd combinat, date stocate local și remote, pe două servere publice (NASA WMS Global Mosaic, DEMIS WMS).

În momentul de față uDig oferă suport pentru:

  • citire/scriere WFS/WFS-T;
  • vizualizarea datelor publicate via WMS;
  • SLD (Styled Layer Descriptor) pentru schimbarea dinamică a stilurilor aplicate datelor WMS;
  • Web Catalog Server pentru identificarea rapidă a straturilor disponibile;
  • Machetarea și tipărirea hărților;
  • Citirea și scrierea datelor vectoriale stocate local (SHP, GML, XML) și a celor raster (Tiff/GeoTiff, JPG, PNG, GIF);
  • Accesarea informațiilor stocate în baze de date cu suport spațial (PostGIS, Oracle Spatial, DB2, ArcSDE, MySQL);
  • Efectuarea de transformări între diversele sisteme de coordonate;
  • Versiuni localizate;
  • Customizare și extindere prin intermediul plugin-urilor.

OpenEV

Website http://openev.sourceforge.net
Autor OpenEV Developers
Limbaj C/Python
Licență LGPL Definiția licenței conform OSI

Numele de OpenEV acoperă o librărie și o aplicație desktop de vizualizare și analiză a informațiilor raster și vector.

Versiunea inițială de OpenEv a fost dezvoltată începînd cu anul 2000 de compania Atlantis Scientific, ca aplicație de vizualizare prototip pentru Canadian Geospatial Data Infrastructure (CGDI). În 2001, Atlantis Scientific a fost achiziționată de Vexcel Corporation și a devenit Vexcel Canada Inc. Noua companie a susținut în continuare dezvoltarea OpenEV. În anul 2006, Vexcel a fost la rîndul ei preluată de Microsoft, iar implicarea în proiectul OpenEv a devenit istorie.

La fel ca majoritatea aplicațiilor GIS open source, OpenEV are la bază librării deja consacrate, printre care se numără GDAL și OGR. Interfața OpenEV este complet customizabilă și include posibilitatea adăugării de instrumente noi, dezvoltate în Python.

OpenEV include funcții complexe de management și analiză a informațiilor în format raster (imagini satelitare, modele numerice altimetrice de teren). Aici se înscriu modulele Image Calculator (permite efectuarea de calcule folosind benzile spectrale), Compose Dataset (permite compunerea benzilor spectrale și obținerea unui nou fișier imagine, similar cu funcția Layer Stack din ERDAS Imagine), Raster Calculator (permite efectuarea de operații, în special matematice, asupra unei imagini/benzi), ISODATA Clasification (Self-Organizing Data Analysis Technique, metodă de clasificare nesupervizată). Suportul pentru vector este ceva mai rudimentar, permițînd însă afișarea particularizată, interogarea și editarea datelor.

Afișarea datelor geospațiale în OpenEV, atît 2D cît și 3D, se face extrem de rapid și precis, grație utilizarii cunoscutei librării OpenGL (Figura 5).

Exemplu interfață OpenEV

Figura 6. Exemplu interfață OpenEV.

Distribuiția versiunilor compilate de OpenEV se face prin intermediul suitei FWTools. Din vara lui 2006, Mario Beauchamp – unul din dezvoltatorii importanți ai OpenEV, a anunțat demararea lucrului la o versiunea nouă, cu funcții noi și o interfață grafică superioară.

Pentru mai multe detalii referitoare la OpenEV vă recomandăm următoarele resurse:

MapWindow

Website www.mapwindow.org
Autor The MapWindow Open Source Team
Limbaj C++
Licență MPL 1.1. Definiția licenței conform OSI

MapWindow este, după cum o definesc chiar autorii, o aplicație GIS programabilă, ce permite manipularea, analiza, vizualizarea informației geospațiale și a datelor atribut asociate. Aceasta a apărut din nevoia autorilor de a realiza și distribui aplicații GIS particularizate. În mod clasic, acest tip de aplicații erau realizate sub formă de plugin-uri compatibil cu soluțiile GIS comerciale existente. Dezavantajul acestei abordări îl constituie prețul, deloc neglijabil, ce trebuie plătit de beneficiarul unui asemenea plugin pentru aplicația gazdă (Ex: ArcView). Acest fapt i-a determinat pe autori să-și dezvolte propria librărie de funcții GIS: MapWinGIS.ocx, în fapt un control ActiveX ce putea fi integrat în orice limbaj de programare compatibil. MapWindow a fost creată ca o aplicație extensibilă, ce oferă o interfață grafică pentru expunerea funcționalității GIS din componenta MapWinGIS. Prima versiune (2002) este oferită gratuit dar sub licență freeware. În anul 2004, Idaho National Laboratory, unul din principalii sponsori ai proiectului, decide oferirea codului sub licență open source.

Astăzi, MapWindow este formată din trei componente principale:

  • Aplicația MapWindow: oferă interfața grafică cu ajutorul căreia utilizatorii pot interacționa cu datele GIS;
  • Componentele centrale: MapWinGIS (control-ul ActiveX ce permite dezvoltarea de aplicații particularizate, similar ca idee cu ArcObjects), MapWinInterfaces (o librărie DLL ce permite scrierea de plugin-uri compatibile cu aplicația MapWindow);
  • Sistemul de plugin-uri: instrumente specializate, ce pot fi integrate în aplicația MapWindow pentru a-i spori funcționalitatea. Versiunea standard este distribuită împreună cu patru plugin-uri: Table Editor (permite editarea datelor atribut), Shapefile Editor (permite editarea geometrică a datelor în format ESRI Shapefile), GIS Tools (funcții GIS complexe, atît pentru datele vectoriale cît și pentru cele raster) și Feature Identifier/Labeler (instrument ce permite interograre interactivă și etichetarea datelor).

Funcționalitatea MapWindow și a plugin-urilor standard include:

  • Vizualizarea datelor geospațiale;
  • Afișarea, ascunderea, gruparea straturilor de informație;
  • Etichetarea entităților vectoriale;
  • Schimbarea simbologiei entităților vectoriale;
  • Schimbarea simbologiei raster;
  • Accesarea datelor aflate la distanță via WMS, WFS;
  • Conectarea la bazele de date PostGIS;
  • Navigarea intuitivă în cadrul hărții (zoom, pan, scroll);
  • Instrumente avansate de selecție (grafică, interogare baza de date, complexă);
  • Măsurarea distanțelor și a suprafețelor;
  • Salvarea hărților în fișiere grafice;
  • Efectuarea de transformări între diversele sisteme de coordonate;
  • Editarea geometrică complexă și tabulară;
  • Aplicarea de funcții avansate de geoprocessing;
  • Analiză hidrologică pe baza modelului numeric altimetric al terenului (prin intermediul plugin-ul TauDEM).

Exemplu interfață MapWindow

Figura 7. Exemplu interfață MapWindow.

Pentru mai multe detalii referitoare la MapWindow vă recomandăm următoarele resurse:

VTP (Virtual Terrain Project)

Website www.vterrain.org
Autor Ben Discoe
Limbaj C++
Licență MIT/X Definiția licenței conform OSI

Proiectul VTP (Virtual Terrain Project) își propune realizarea unui set de instrumente care să permită reprezentarea digitală, tridimensională, a oricărui loc de pe glob într-o manieră interactivă. Suita software VTP este compusă din trei aplicații independente:

  • VTBuilder – instrument de manipulare a datelor geospatiale, similar cu o aplicație GIS desktop obișnuită, si pregătirea acestora în vederea reprezentării 3D.
  • CManager – permite organizarea, catalogarea și pregătirea pentru vizualizare a modelelor 3D (Ex: clădiri, vehicole, arbori etc.)
  • Enviro – aplicația vedetă a suitei. Permite explorarea interactivă, în timp real, a zonei modelate virtual.

VTP este construit pe baza mai multor librării open source: wxWidgets (interfața grafică), GDAL/OGR (manipularea datelor geospațiale), libpng (citirea fișierelor PNG), libcurl (transferul datelor prin intermediul protocoalelor HTTP și FTP), libmini (gestionare nivel de detaliu), NedCFD (citirea fișierelor în format CFD), OpenGL (randare 3D), OSG (librărie de gestionare a entităților grafice).

Lucrul cu VTP presupune două faze. Mai întîi, datele geospațiale brute (imagini satelitare, ortofotoplanuri, hărți, modele numerice altimetrice de teren, vectori) sînt aduse în VTBuilder, unde pot fi editate, reproiectate, re-eșantionate și salvate pe disc în formate compatibile cu Enviro (format BT pentru MNAT, format VTST pentru descrierea structurilor construite, format VF pentru vegetație). VtBuilder conține instrumente navigare în cadrul hărții, de interogare și selecție, interactivă sau pe baza atributelor (Figura 8).

Exemplu interfață VTBuilder

Figura 8. Exemplu interfață VTBuilder.

Explorarea tridimensională a “lumii” modelate în VTBuilder se face în cadrul aplicației Enviro. Aceasta vine cu două moduri distincte de vizualizare:

  • Earth View – vedere globală a planetei;
  • Terrain View – vedere locală, detaliată, a zonelor modelate. Utilizatorul poate naviga și interacționa cu obiectele cuprinse în scena 3D. Noi obiecte (copaci, autovehicole, garduri, clădiri, stîlpi, etichete) pot fi adăugate la scena curentă, prin simpla indicare a poziției acestora cu ajutorul mouse-ului (Figura 9).

Exemplu interfață Enviro

Figura 9. Exemplu interfață Enviro.

Pentru mai multe detalii referitoare la VTP vă recomandăm următoarele resurse:

to be continued…

Discută articolul (0 comentarii)

Categorii